Indoiti-va de tot ceea ce scriu, pentru ca voi insiva sa cautati si sa aflati cu propriile voastre puteri pe care, cu siguranta, le aveti!..


miercuri, 13 ianuarie 2010

GRUPĂRI SPIRITUALE (3): GRUPĂRI SPIRITUALE ÎN BLOCURI PIRAMIDALE (4)

4. DETALII PRIVIND FORMAREA ALTOR BLOCURI PIRAMIDALE
Ceea ce mai ştiu aceşti bazali este faptul că ei sunt parte a grupurilor cele mai echilibrate din popoarele lor spirituale. Şi mai ştiu că restul grupurilor se orientează în mod curent după felul în care ei, echilibraţii, care ştiu, acceptă să primească orice fel de ajutor, primesc repede schimbările, pricep repede şi aplică fără teamă, orientându-se cu toată experien?a lor în orice lucru ar avea de făcut.
Bazalii îşi cunosc bine şi grupurile de fraţi din poporul lor spiritual, cunosc în linii mari şi alte grupuri de aceeaşi evoluţie, dar cu alte înclinaţii proprii. Le acceptă dezechilibrele, pentru că le înţeleg pe cele ale fraţilor lor şi acceptă să le ofere din experienţa lor - în măsura în care acceptă experien?a lor. Chiar dacă de multe ori nu s-au înţeles, treptat au putut să conlucreze, să trăiască împreună în lumea aceasta largă, uriaşă, pe care o descopereau mereu ca fiind cea care îi aştepta mereu, mai frumoasă, mai bogată, mai primitoare.
Acum, în mijlocul organizărilor pe care ajung să le trăiască, toate popoarele care ajung în această situaţie, toate grupurile care formează aceste popoare ştiu că echilibraţii vor pleca primii, cu blocurile piramidale care se formează din terminalul zonei lor. Cei mai echilibraţi ştiu că vor fi bazalii acestor blocuri piramidale, ştiu bine că relaţiile dintre bazali şi celelalte grupuri, cu trepte superioare de evoluţie sunt mai armonioase, mai calme şi atente, căci bazalii acceptă - chiar dacă încă nu pe deplin - să trăiască în raporturi mai line cu cei mai experimentaţi decât ei, acceptând să-şi schimbe atitudinile după cum văd că procedează ceilalţi din blocul propriu. Ştiu, în concluzie, că au puterea de a primi rapid învăţături de la orice superiori ai lor şi să le ofere apoi fraţilor lor, atunci când vor avea nevoie.
Tocmai de aceea se formează de-a lungul evoluţiilor grupuri în cadrul popoarelor spirituale, pentru ca fiecare spirit să ştie bine în ce raport se află, conştientizat treptat, faţă de fraţii cu care îşi derulează învăţăturile. În acest fel îşi înţeleg raporturile de colaborare, de schimb de experienţă, după care treptat vor extinde asemenea raporturi către grupurile de acelaşi fel sau feluri diferite din alte popoare spirituale: de aceeaşi evoluţie, apoi de evoluţii diferite, cu care se obişnuiesc să interfereze.
Toate grupurile unui popor spiritual ştiu astfel bine că vor pleca, mai devreme sau mai târziu, după plecarea grupului cel mai echilibrat dintre ele. Deşi au de mult conştiinţa propriilor lor neputinţe, pe care în evoluţiile lor au încercat întotdeauna să şi le învingă, acum - între aceste ultime două feluri noi de călătorii pe care le fac - toate grupurile capătă în mod clar, pentru prima dată, dimensiune a reală a acestor neputinţe. Dar ceea ce le linişteşte mai mult decât orice este faptul că există, se derulează pentru orice spirit învăţăturile necesare pentru învingerea tuturor, rând pe rând. Din acest moment, până la finalizarea evoluţiilor primare (şi în continuare - dar pe alte nivele) toate spiritele se preocupă în mod constant de învingerea tuturor înclinaţiilor de respingere, cu neîncredere şi dispreţ, a învăţăturilor pe care le-ar putea primi de oriunde, permanent, în orice conjuncturi ale evoluţiilor lor.
Greutatea cea mai mare este pentru primari în regiunile de vibraţie foarte joasă, dar rădăcinile manifestărilor lor le vor regăsi şi la vibraţii mai înalte, unde se pot consolida proiecţiile estompării acestor „rădăcini", precum şi manifestări care pot întări latura, aspectul lor pozitiv. La frecvenţe mai mici estompările vor apare prin înclinaţii către aspectele pozitive ale manifestării agresive care s-a manifestat în trecut.
Deocamdată, ceea ce este foarte important în acest moment este faptul că se va forma, şi se va consolida, imaginea clară, conştientă, a felului în care se distanţează fiecare grup, în propriul lor popor spiritual, de linia de echilibru a poporului. Capacitatea de a primi, de a accepta învăţătură, de a primi propriile schimbări necesare acomodării cu orice situaţie de trai, este cea mai importantă trăsătură din manifestările spiritelor de pretutindeni. Toate celelalte capacităţi de manifestare se vor împleti, şi modela în funcţie de ea. Abaterea de la o anumită linie de echilibru în acest sens va forma strategii proprii de manifestare, care vor alcătui întotdeauna linii de apropiere sau depărtare de semeni, de coordonatori şi de învăţătorii lor - de fapt faţă de orice formă de viaţă din toate lumile universurilor.
Pe de altă parte, în funcţie de poziţia de acest fel în propriul popor spiritual, grupurile rămase acasă după plecarea bazalilor vor forma, în această primă călătorie a lor, alte feluri de blocuri piramidale de călătorie. Ceea ce stă la baza unor astfel de formaţiuni este înclinaţia lor de a învăţa în special doar de la fraţii lor spirituali, din acelaşi popor spiritual, decât de la alte spirite, chiar dacă acestea din urmă au experienţă mai mare. Mai cu seamă la nivele joase de vibraţie, unde frica şi agresivitatea predomină, nivele la care spiritele îşi recunosc cu greu - sau de loc - ajutătorii lor consacraţi.
Se formează blocuri piramidale de un fel mai special, după ce grupul cel mai echilibrat a plecat cu unul dintre blocurile piramidale din terminalul zonei lor.
Vârful piramidei spirituale care va pleca şi ea în curând, pe urmele celui dintâi bloc, cu fraţii lor pe post de grup bazal, este format din următoarele grupuri spirituale, în ordinea echilibrului lor spiritual, după grupul echilibraţilor care au plecat deja.
Fiecare popor în parte care a dat un grup bazal blocurilor piramidale plecate se organizează în acest fel de bloc spiritual de tip special. Grupurile se vor ajuta unul pe celălalt, în funcţie de raportul de apropiere între ele: de la cel mai refractar - dar lucrător, chiar dacă cu inerţii mari de folosire numai a celor ştiute anterior - către grupul de echilibru şi apoi către cel mai leneş. Dar grupul cel mai echilibrat dintre cele rămase încă acasă nu va fi pe post de grup iniţializator pentru astfel de bloc piramidal: organizarea, coordonarea şi ajutorarea acestui bloc piramidal - şi a tuturor celor care se vor forma astfel - sunt realizate de către secundarii însoţitori ai poporului spiritual. Secundarii tuturor popoarelor care vor pleca spre zona I în această perioadă vor conlucra pentru organizarea întregii derulări a călătoriei, în strânsă legătură cu secundarii însoţitori ai blocurilor piramidale organizate pe trepte de evoluţie, porniţi deja în călătorie.
Să privim lucrurile şi din alt punct de vedere.
Blocurile piramidale organizate pe trepte de evoluţie sunt iniţializate de popoarele care au ajuns la finalul evoluţiilor lor în zona a II-a şi se formează în trepte, începând de la grupul iniţializator, crescând cu câte un grup preluat din fiecare loc de oprire din călătoria lor. Blocurile piramidale care se formează din fraţii bazalilor grupurilor de mai sus pornesc cu toţii deodată, ei înşişi formând piramida spirituală de călătorie. Un astfel de bloc piramidal nu mai are nevoie de acomodare între grupurile sale, de aceea va avea foarte puţine opriri: doar corpurile vor fi schimbate, pentru ca spiritele să se obişnuiască treptat cu diminuările de vibraţie. Mai ales că, pe măsura diminuării vibraţiei, odată cu pătrunderea blocului în interiorul zonei I, diferenţele de manifestare dintre ele devin tot mai accentuate. Se vor confrunta cu conştientizarea cea mai grea pe care o pot suporta în această primă parte a călătoriei lor: privind puterea de a accepta schimbările pe care ele înseşi au nevoie să le facă: schimbarea treptată a atitudinii lor faţă de orice formă de viaţă, de fiinţă pe care o întâlnesc în calea lor. O schimbare a înţelegerii faţă de orice formă de manifestare a spiritelor pe care le vor întâlni în cale.
Dacă la nivele înalte de vibraţie diferenţele de manifestare dintre aceste grupuri nu sunt mari, cu cât vor traversa vremuri de trăire în vibraţii mai mici, cu atât diferenţele vor fi mai vizibile. Complexitatea corpurilor lor va fi din ce în ce mai mare, iar acest lucru le va ajuta să se descurce din ce în ce mai uşor. În schimb se vor confrunta cu aglomeraţii planetare uriaşe, formate din întrupaţi pe trepte de evoluţie foarte diferite, în câmpuri comune tuturor: de la stea, la planetă; apoi un biosistem planetar foarte bogat. Mediul social propriu, al întrupaţilor de acelaşi fel cu ei, va ajunge treptat din ce în ce mai complex, iar pentru ei - extrem de dezorientant în această primă experienţă a lor. În aceste condiţii, se vor confrunta cu o greutate din ce în ce mai mare de a se situa şi a rămâne la standarde de manifestare foarte ridicate. Vor ajunge în punctul terminus al călătoriei lor mergând pe urmele blocului piramidal care călătoreşte cu echilibraţii poporului lor - bazalii blocului piramidal după care, indirect, se vor ghida şi ei în învăţături, preluate de la bazali. Vor ajunge în momentul în care acest bloc, după care se vor orienta astfel mereu, îşi va încheia acomodările cu mediul planetar local şi cu rezidenţii, cu ajutătorii mai vechi ai rezidenţilor, pe care îi vor găsi pe planetă. Le este necesară orientarea după acomodarea bazalilor şi după integrarea modului lor propriu de învăţătură în modurile generale de manifestare din acest punct terminus, în care vor sta o perioadă lungă de timp.
Aici, în acest punct terminus al călătoriei, se vor întâlni cu cea mai mică vibraţie pe care o vor putea suporta în acest moment al evoluţiilor lor - punând la socoteală şi diminuarea vibraţiei medii planetare în perioada în care întreaga zona I a universului Fizic va suferi diminuări considerabile de vibraţie.
Aşadar, astfel de blocuri, care vor ajunge în punctul terminus al călătoriei lor în trepte, se înrudesc îndeaproape, chiar dacă sunt diferite modalităţile lor de percepţie a realităţii şi manifestările conform mediului şi reacţiilor lor interioare. Treptele spirituale ale blocurilor cu bazali deja au realizat mai multe astfel de călătorii regresive şi se află în faze foarte avansate ale subtilităţilor de înţelegere a modurilor complexe în care pot primi ajutor, învăţătură. Bazalii au deprins deja aceste diferenţe şi se străduiesc să le înţeleagă, să le accepte - chiar dacă le vine greu în acest prim moment de acest fel pe care îl trăiesc. Blocul grupurilor asimilate bazalilor se luptă din greu cu neputinţele de acceptare, de acomodare. Sosirea lor în punctul terminus se face întotdeauna în momentele planetare de vibraţie medie încă înaltă, folosind astfel corpuri care le ajută să-şi păstreze încă multe din posibilităţile lor înalte de manifestare, de conştientizare profundă a rolului lor de ajutători pentru rezidenţii locali. Toate acestea le ajută mult în propriile lor înţelegeri şi acomodări, după care imediat pot să se acomodeze după bazali şi să-şi completeze multe învăţături. Elanul lor este mare, căci ele ştiu acum bine că, în urma acestei prime călătorii, diferenţele între ele se vor estompa mult. Acest fel de estompare începe chiar prin puterea lor de conştientizare, apoi prin munca proprie, efortul lor spiritual concret, de a-şi estompa ele înseşi neîncrederile primirii de învăţături de la alte spirite, neputinţele actuale de a-şi schimba atitudinea chiar faţă de propria lor schimbare: către primirea şi oferirea de ajutor în orice condiţii, către ajutor oferit şi altora pentru supravieţuire, către iubire, sacrificiu, altruism.
Conştientizarea celor care îi despart de înţelegerea fraţilor mai mari sau mai mici, de înţelegerea rădăcinilor evoluţiilor de pretutindeni, îi va ajuta nu numai în munca proprie asupra lor înseşi, ca spirite evoluate, ci şi pentru a se sprijini reciproc, în evoluţia lor mai departe, în echilibru spiritual astfel obţinut.

sâmbătă, 9 ianuarie 2010

GRUPĂRI SPIRITUALE (3): GRUPĂRI SPIRITUALE ÎN BLOCURI PIRAMIDALE (3)

3. DETALII PRIVIND FORMAREA BLOCURILOR SPIRITUALE PIRAMIDALE ÎN TREPTE DE EVOLUŢIE
În linii mari, primele blocuri sunt formate pe baza treptelor de evoluţie, pornind de la cea mai avansată treaptă de evoluţie primară dintre treptele zonei a II-a a universului: adică din terminalul de evoluţie al zonei. Până acum am discutat despre grupurile care îşi încep evoluţiile în zona a II-a. Grupurile din terminal vor deveni iniţializatorii unui anumit tip de bloc de spirite care vor porni în următoarea călătorie regresivă către zona I a universului.
(Pentru studiu: Zonele Universului Fizic, la adresa:
http://bucuria-cunoasterii.blogspot.com/2009/05/zonele-universului-fizic_30.html )
În acea ultimă subzonă din zona a II-a, pe care o putem numi terminalul zonei a II-a, se formează de fapt „n” grupuri care au suficientă experienţă pentru a iniţializa o asemenea grupare de spirite, bloc de grupuri spirituale aflate pe diferite trepte de evoluţie, care să se ajute reciproc pe parcursul unui traseu lung, de lungă durată. Este o călătorie cu un punct terminus în care să se efectueze un ciclu lung de vieţi, cuprinzând cea mai mare parte din etapele care se pot derula în acel loc: etape pe care, în mod normal, le-ar putea derula rezidenţii de pe planeta respectivă, ajutaţi doar de către secundarii însoţitori în evoluţii ai propriului popor spiritual, alături de alte grupuri mai înaintate în evoluţiile primare: galacticii, despre care vom discuta separat. Dar toate spiritele trebuie să înveţe treptat să devină ajutători de nădejde, la rândul lor, iar o astfel de călătorie valorifică atitudinile de ajutător deja învăţate până în acel moment şi le oferă un drum evolutiv puternic în continuare, pentru dezvoltare în infinite direcţii şi aprofundări pe care le vor conştientiza pe acest drum. Călătoria are, aşadar, un astfel de punct terminus, în locul cu cea mai joasă vibraţie pe care toate grupurile componente o poate suporta fără oboseală şi fără ca manifestările pe care le vor avea să afecteze obişnuinţele căpătate în evoluţiile anterioare. În acest punct terminus se va desfăşura un ciclu întreg de vieţi, mult mai lung decât orice set de şederi pe care l-au petrecut în treptele (opririle) din călătoria până în punctul terminus şi înapoi, la reîntoarcerea acasă.
(Pentru studiu: Evoluţii progresive şi regresive, la adresa:
http://cristiana-blogulunuiomcuminte.blogspot.com/2009/12/sinteza-privind-diverse-stari_20.html )
Călătoriile regresive în bloc piramidal, care pornesc din terminalul zonei, sunt iniţializate de aceste grupuri spirituale, care finalizează evoluţiile lor primare individuale, pregătindu-se astfel de evoluţiile comune: planetă, stea şi galaxie. De aceea ele îşi valorifică toată experienţa pe care au acumulat-o, şi în plus primesc un volum impresionant de cunoaşteri din partea secundarilor ajutători ai poporului lor: secundarii care vor deveni însoţitori-coordonatori ai grupului şi ai blocului care se va forma. Vor fi ajutaţi în egală măsură de către secundarii însoţitori ai celorlalte grupuri care se vor ataşa iniţializatorilor, în fiecare treaptă a călătoriei lor. Iniţializatorii învaţă de fapt şi aplică imediat modul în care se organizează din timp o asemenea călătorie: cum să studieze profilul spiritual, profilul de manifestare al tuturor populaţiilor care li se potrivesc lor, în linii mari, îndrumaţi către ele de către secundarii care îi vor însoţi în călătorie. Din multe popoare, şi grupuri din popoarele potrivite, ei trebuie să aleagă în funcţie de felul în care se pot armoniza şi completa reciproc, în cursul unor perioade lungi de timp, în care să nu se obosească reciproc, ci să se ajute chiar şi atunci când au diferenţe mari de opinie.
După ce se vor orienta către un grup de popoare astfel alese, se va forma proiectul unui drum de călătorie, care va porni din locul de naştere a grupului iniţializator, apoi va efectua opriri în locurile de unde vor fi luate grupurile deja pregătite din timp, plecând mai departe, către acel punct terminus hotărât împreună cu ajutătorii de bloc.
Învaţă astfel şi cum să organizeze o astfel de călătorie, cum să evalueze acel punct terminus, după puterile comune ale întregului bloc, care va ajunge şi va trăi acolo o perioadă lungă de timp. Dar munca lor nu se încheie numai cu astfel de cunoaşteri.
Diverse grupuri iniţializatoare vor pleca către diverse puncte terminus din zona I, în acelaşi timp sau în alte perioade decât celelalte. Alte grupuri iniţializatoare vor porni din puncte diferite şi vor ajunge în acelaşi punct terminus de călătorie. Toate se organizează în funcţie de asemănările sau deosebirile cele mai importante ale popoarelor spirituale care sunt pregătite pentru o astfel de călătorie. Din popoarele alese să participe la călătoria propriului bloc, se va alege doar un grup: fiecare grup iniţializator va alege un anume grup din poporul spiritual care evoluează într-o anumită conjunctură stelară (de aceea unii numesc astfel popoarele: stelare, chiar daca nu fac parte din popoarele întrupate în steaua locală sau planetele locale; dar este bine să facem diferenţa, acum, pentru că ştim despre astfel de întrupări comune). Mai devreme sau mai târziu, în funcţie de finalizarea sarcinilor de destin ale popoarelor spirituale, toate popoarele vor face asemenea călătorii, ori de câte ori evoluţiile lor le cer o asemenea experienţă. Iar spiritele vor putea să conlucreze mult mai echilibrat în continuare, indiferent de etapa de evoluţie pe care se află în fiecare moment al evoluţiilor lor.
Spiritele din grupurile iniţializatoare sunt foarte experimentate, după cum vedem, având ca sarcină principală aprofundarea tuturor cunoaşterilor despre popoarele din întreaga zonă care evoluează în acelaşi timp cu ele, deşi în trepte diferite de evoluţie. Învaţă să aibă o privire de ansamblu asupra întregii zone, dar şi să pătrundă în particularităţile fiecărui popor spiritual: particularităţi de evoluţie şi de simţire personală, pornind de la particularitățile fiecărui grup în parte, în fiecare popor spiritual evoluant.
Iniţializatorii au lângă ei permanent, aşa cum spuneam, ajutătorii secundari care însoţesc evoluţiile poporului lor, în orice loc s-ar afla cu asemenea sarcini. La rândul lor secundarii ajutători în asemenea sarcini sunt ajutaţi de secundarii popoarelor din orice treaptă de evoluţie din întreaga zonă şi, prin intermediul entităţilor dimensionale ale Universului Fizic, sunt în legătură cu coordonatorii şi ajutătorii popoarelor din toate zonele universului, în special cele aflate pe ruta de călătorie pe care o vor parcurge, precum şi din punctul terminus, în care vor ajunge.
Şi nu este terminată: nici munca, nici cunoaşterea lor. Aşteaptă să se întoarcă spiritele care au plecat pentru prima oară într-o călătorie regresivă: în tranzit interzonal, şi aşteaptă să vadă cum se integrează ulterior în viaţa subzonelor lor. Aşteaptă în special să observe atent felul în care ele se orientează în extrapolarea cunoaşterilor acumulate la modul în care percep restul etapelor de evoluţie pe care ştiu bine acum că le vor parcurge în continuare: după felul în care se comportă la întoarcere cu populaţiile locale mai avansate decât ele. Căci este important să se observe felul în care se descurcă singure, cum acceptă în spaţiile şi la timpul potrivit ajutorul pe care îl pot primi de la alţii. Este un element deosebit de important pentru toţi membrii blocului, căci condiţiile destul de grele care vor fi întâmpinate pe parcursul călătoriei le va cere mult echilibru în pretenţiile lor.
Apoi fac alegerea bazalilor care se potrivesc cel mai bine grupurilor deja organizate până la nivelul bazalilor. Această alegere este deosebit de importantă, de cea mai mare importanţă pentru întreg blocul piramidal. Iar bazalii încep să înţeleagă acest lucru, în toată complexitatea lui.
Din înţelegerile celor cunoscute înainte, în timpul şi după terminarea primei lor călătorii regresive – aceea în tranzit interzonal, recent încheiată– îşi dau seama, printre altele, de două lucruri:
– că întreg blocul piramidal va considera rezidenţii de pe planetele pe care vor face staţionări, inclusiv cea fixată ca punct terminus, ca fiind cele mai importante fiinţe din călătoria lor, care acum este în curs de organizare;
– că în punctul terminus ei înşişi vor fi, pentru o perioadă destul de lungă de timp, pe o poziţie asemănătoare rezidenţilor, care se vor retrage din evoluţii în corp fizic atunci când vibraţiile planetare se vor diminua foarte mult. Vor rămâne astfel spiritele cu cea mai puţină experienţă dintre grupurile planetare de felul evoluţiilor lor, iar acest lucru este cel care le va determina înţelegerea tuturor neputinţelor lor din acest moment. Şi exact acest lucru doreşte toată lumea să cunoască, pentru a merge mai departe, corectându-şi evoluţiile.
Este un fel de eveniment spiritual pe care îl cunosc vag, din cele cunoscute în cursul evoluţiilor proprii trecute, ca rezidenţi
Dar ştiu bine că vor fi ajutaţi de toţi ceilalţi tovarăşi de drum, şi consideraţi ca şi copiii lor, ca şi în trecut: cei cărora li se va oferi toată consideraţia, toată atenţia, în orice situaţii ar trăi.
Ştiu bine că trăirile lor vor fi foarte diferite de la o valoare la alta a vibraţiei planetare. Atunci când condiţiile de trai ale tuturor populaţiilor vor fi bune, toate blocurile piramidale ajunse pe planetă se vor preocupa de învăţături oferite rezidenţilor adevăraţi, atâta timp cât aceştia se vor întrupa. Îi vor învăţa tot ceea ce ştiu, din tot sufletul, având infinită grijă de ei.
Dar atunci când va veni vremea când nu vor mai putea trăi uşor, în timpurile care se vor schimba mult, rezidenţii nu se vor mai întrupa, şi bazalii vor şti că în acel moment va începe timpul de cea mai mare greutate şi pentru ei.
Şi nu numai atât.

vineri, 8 ianuarie 2010

GRUPĂRI SPIRITUALE (3): GRUPĂRI SPIRITUALE ÎN BLOCURI PIRAMIDALE (2)

2. DETALII PRIVIND ORGANIZAREA BLOCURILOR SPIRITUALE PIRAMIDALE CARE EVOLUEAZĂ ÎN PREZENT PE PĂMÂNT
Spuneam în studiul precedent că spiritele care au efectuat prima lor călătorie regresivă – călătorie spirituală în tranzit interzonal – încep să înţeleagă rostul formării blocurilor piramidale în care vor efectua următoarea lor călătorie regresivă.
O asemenea călătorie însă nu are loc imediat, mai spuneam, ci după o perioadă de timp destul de lungă, în care spiritele vor face întrupări necesare acomodării cu cele înţelese în călătoria lor anterioară. Abia după ce vor arăta felul în care acţionează conform conştientizării celor trăite în călătorie, în mijlocul popoarelor spirituale ale subzonei lor de evoluţie, cei care iniţializează următoarea călătorie regresivă – pentru cei mai evoluaţi: următoarea lor călătorie în bloc piramidal – vor şti unde să-i integreze în blocurile pe care le vor crea în viitor.
Şi astfel spiritele care vor face pentru prima dată în viaţa lor o astfel de călătorie află multe amănunte despre locul lor în formarea unui astfel de bloc piramidal. Ştiu acum că vor forma baza (ultima treaptă) a acestor blocuri piramidale: baza unei piramide a evoluţiilor din toată zona a II-a, un blocul piramidal care va porni către zona I, cu cea mai joasă vibraţie a Universului Fizic. Sunt contactaţi treptat de către iniţializatorii blocurilor, fie ei semeni cu doar mai multă experienţă, fie secundarii ajutători cu care s-au obişnuit în poporul lor să trăiască de mult timp. Vor înţelege că fiecare organizare va avea anumite norme după care grupurile lor vor fi alese să participe la formarea unor astfel de blocuri spirituale de călătorie. Şi astfel fiecare grup va pleca cu blocul piramidal cu care se poate armoniza cel mai bine:
– ori un singur grup din poporul lor: în cazul grupului celor mai echilibraţi, care învaţă cel mai uşor acceptând de la toată lumea din jurul lor învăţături pentru orice situaţie cu care se confruntă. Echilibrul constă în mai multe aspecte, nu numai faptul că acceptă ajutorul altora: învaţă repede, atenţi, de la oricine, dar au încredere şi în forţele şi experienţa lor, precum şi în experienţa altora, chiar dacă nu se apropie prea mult de modul lor de a vedea problemele; se orientează repede după cum ajutătorii lor pot ajunge la rezultatul scontat, aplică cu grijă şi multă seriozitate, ţinând cont şi de ceilalţi membrii ai comunităţii lor. Dovedesc astfel calităţi reale de ajutători chiar din timpul evoluţiilor lor desfăşurate până în acel moment, de aceea se vor armoniza repede şi fără multe necesităţi de recalibrare a atitudinii lor, cu celelalte grupuri din blocul de călătorie;
– ori într-o formaţiune de astfel de grupuri din acelaşi popor spiritual, după cum sunt spiritele obişnuite să se descurce mai bine în viaţa curentă: nu acceptă multe învăţături, dar se orientează după felul în care celelalte grupuri de fraţi din poporul lor (nu din alte popoare) se descurcă sau nu în situaţiile cu care se confruntă, alegându-şi singuri calea, după experienţa proprie. Nu este o cale uşoară, mai ales la începutul evoluţiilor, şi mai ales nu este uşor pentru astfel de spirite să se lupte cu neîncrederea: şi în forţele lor, şi în experienţa altora. Se luptă cu neîncrederea şi cu dispreţul la adresa propriilor lor persoane, chiar mai mult la adresa celor din jurul lor, chiar dacă atitudinea lor agresivă, pe care s-au bazat mult în evoluţiile anterioare, pare că s-a estompat de mult. Doar că acea călătorie pe care tocmai au realizat-o le-a scos la suprafaţă în primul rând acest aspect care, conştientizează acum, devine pregnant la nivele foarte joase de vibraţie. Dar sunt doritori să-şi regleze atitudinile, comportamentele, să exerseze cât pot ei mai mult orice fel de creaţie materială: ei iubesc mult formele de creaţie mentală – în detrimentul constatat al creaţiei materiale manuale. Iar generaţiile de evoluanţi care vor veni după ei vor avea multă nevoie de ajutători care să le fie aproape: şi ei ştiu bine că generaţiile de ajutători pe care îi aşteaptă „cei mici” sunt ei… Şi nu vor să-i dezamăgească, aşa cum au văzut destul de multe grupuri în vieţile lor trecute.
Organizările se petrec mai devreme sau mai târziu, după cum se aşteaptă consolidările celor care se pregătesc pentru prima lor călătorie de acest fel. Blocurile se vor forma şi vor porni la drum în timpuri diferite, după cum ele înseşi sunt formate, organizate în mod diferit.
Privind în continuare lucrurile prin ochii celor care vor participa pentru prima oară la o astfel de călătorie, ei vor şti că vor forma ultimul grup care va fi preluat de blocul deja format, venit din terminalul zonei lor. Ştiu că vor fi bazalii acestor blocuri: ultimii astfel preluaţi – dar cei asupra cărora se vor afla ochii tuturor celorlalte grupuri din blocul de călătorie: cei dintâi, în atenţia tuturor. Şi nu numai în atenţia restului grupurilor partenere de călătorie, după cum deja se obişnuiesc din timp cu această idee, ci şi în atenţia încordată a propriilor lor fraţi, grupurile care nu se pot acomoda cu altele de evoluţie superioară, cum spuneam mai sus, şi vor forma alte blocuri piramidale, venind în urma lor. Aceste grupuri din urmă nu suportă decât pe fraţii lor, de aceea se vor orienta pe cât le va fi lor posibil după ei. Iar aceştia din urmă se vor orienta permanent după grupurile superioare din propriile lor blocuri, cu care se vor armoniza chiar din parcursul călătoriei lor, apoi din vieţile de început pe care le vor avea în punctul terminus al călătoriei (în cazul nostru: Pământul).
Abia după ce fraţii lor din blocurile formate în trepte de evoluţie se vor acomoda complet în punctul terminus al călătoriei, atunci vor porni la drum şi celelalte grupuri din poporul bazalilor: organizaţi astfel încât să poată să se ajute prin apropiere de manifestare, dar situându-se la distanţe din ce în ce mai mari de linia de echilibru a bazalilor.
În continuare ne vom exprima în mod general cu denumirea de bazali şi cu denumirea de grupuri asimilate bazalilor.
Atrag atenţia aici asupra faptului că vom discuta în linii foarte generale doar formarea acestor două tipuri de blocuri piramidale: tipurile care sunt reprezentate acum de spiritele întrupate pe Pământ. Dacă studiile vor necesita detalierea alor cazuri, o vom face la timpul potrivit.
Cele două tipuri de populaţii spirituale le vom numi în istoria omenirii: atlanţi şi post-atlanţi. Primele blocuri care au sosit pe Pământ s-au întrupat pe teritoriile continentului numit în străvechimi Atlan (cunoscut azi şi sub numele de Atlantis sau Atlantida): care cuprindea teritoriul compact (întreg, nefragmentat) format din America de Nord şi Europa, până la regiunea munţilor Urali de astăzi. Numele este generat de sunetul mediu al pământurilor din aceste regiuni, care se estompează dincolo de Urali, unde începe alt sunet, despre care vom mai vorbi: Cian.
Pe Pământ au sosit treptat mai multe blocuri piramidale în trepte de evoluţie, care au format populaţiile atlante: pornite din puncte diferite ale terminalului zonei a II-a, au mers pe căi diferite în călătoriile lor şi au ajuns în timpuri diferite pe Pământ, chiar dacă nu la distanţe mari în timp, unele de altele.
Abia după ce aceste populaţii spirituale s-au acomodat complet cu condiţiile terestre şi cu populaţiile rezidente – întrupate pe continentul Cian: Asia de azi – au sosit şi ultimele blocuri piramidale, blocuri formate pe baza celui de-al doilea principiu, al depărtării de linia de echilibru a bazalilor atlanţi: îi vom denumi post-atlanţi (cei sosiţi după atlanţi) despre care am discutat mai sus.

joi, 31 decembrie 2009

GRUPĂRI SPIRITUALE (3): Grupări spirituale în blocuri piramidale (1)

1. Înţelegeri ale spiritelor privind necesitatea călătoriilor regresive complexe: călătorii spirituale în blocuri piramidale
Despre asemenea blocuri spirituale discutăm pe larg datorită faptului că majoritatea populaţiilor umane pe care le cunoaştem azi este constituită din asemenea blocuri piramidale. Discutând despre ele – discutăm despre rădăcinile noastre spirituale şi vom studia în viitor istoria umanităţii prin unghiul de vedere al diverselor grupuri spirituale pe care încercăm să le înţelegem acum.
Formarea blocurilor spirituale piramidale este un lucru înţeles bine de către spiritele revenite din prima lor călătorie regresivă în tranzit interzonal.
(Pentru studiu: Grupări spirituale (2): în detaliu pct.3: Călătorii spirituale în tranzit interzonal, la adresa:
http://bucuria-cunoasterii.blogspot.com/2009/12/grupari-spirituale-2-grupuri-spirituale.html )
Impresiile formate în această primă călătorie interzonală sunt şi puternice – pe de o parte – dar şi pline de înţelegeri ale factorilor care au concurat la necesităţi de tot felul, de-a lungul călătoriei. Dintre aceştia, cei care au concurat la protecţia lor, în această formă de călătorie, sunt foarte importanţi pentru întreaga lor viaţă, acasă sau în viitoarele călătorii pe care le vor face. Au înţeles că sunt protejaţi pentru ca oboseala şi munca în preajma altor grupuri să nu le taie avântul de a mai face astfel de călătorii, care le formează – printre altele – cunoaşteri despre existenţa multor alte grupări aflate în călătorie. Să nu le taie avântul, dar să le formeze curiozitatea de a le cunoaște, de a le accepta şi înţelege. Iar la întoarcere acasă, să trăiască lejer în compania unor grupuri asemănătoare, aflate în propria lor zonă: să le poată înţelege şi mai bine, şi mai complex. Îşi dau bine seama că sunt aceleaşi grupuri de evoluanţi pe care, înainte de această primă călătorie, nu le-au înţeles suficient pentru a trăi liniştiţi cu ei în preajmă. De care ajunseseră să se ferească să intre în tangenţă, ori se depărtaseră de ei din cauza orgoliului şi dispreţului resimţit din cauză că păreau a fi foarte pricepuţi, dar nu se interesau de alţi semeni. Pentru că aşa fuseseră obişnuiţi în evoluţiile lor de până atunci, ca orice ajutător să sară şi să ajute, lăsând de multe ori lucrările lor sau integrând cererile de ajutor în lucrările lor proprii.
Călătoriile regresive în tranzit interzonal, realizate deja pentru prima dată, schimbă însă faţa încredinţărilor spiritelor aflate în acest moment al evoluţiilor lor. Era de înţeles acum că pot să se afle pe aceeaşi planetă cu alte grupuri, dar că protecţia pe care le-o acordau secundarii însoţitori ai grupului lor protejau în acelaşi timp şi pe alţii, ţinându-i pe ei deoparte. Înţeleseseră astfel că alte grupuri aveau lucruri importante de făcut, într-o etapă în care populaţiile creatoare conştient-universale îşi puneau în valoare întregul potenţial creativ activ: şi asta pentru a-i învăţa şi proteja în primul rând pe rezidenţi, care nu aveau nici un fel de experienţă în mijlocul acelei planete.
În acest fel, treptat, au învăţat clar diferenţa dintre rezidenţi şi ajutători, felul în care au fost şi ei cândva, destul de recent, rezidenţi în locurile lor proprii de trai, cum fuseseră obişnuiţi să fie trataţi cu atenţie deosebită… doar ei… Şi vremea lor trecuse, acum trebuiau să înveţe din orice unghi de vedere cum să fii ajutător !!
Iar acum, acasă întorşi, aveau această înţelegere deja formată în linii mari. Înţelegeau că pot cutreiera multe locuri, dar în locurile acelea evoluanţii mai înaintaţi lucrau pentru viaţa care se desfăşura peste tot, lucrau pentru a se armoniza cu alţi indivizi şi cu alte grupuri, pentru ca împreună să înveţe, şi să-şi consolideze diverse faze de lucrări de creaţie sau de întreţinere a creaţiei lor şi a altora. Iar aceste lucruri aveau să le aprofundeze şi consolideze în viitoarele lor călătorii: spre, şi în locurile îndepărtate, ale rădăcinilor lor, ale începuturilor evoluţiilor tuturor.
Ceea ce au înţeles bine spiritele din această primă călătorie a lor a fost şi felul deosebit al grupului lor – faţă de celelalte grupuri aflate în călătorie, la rândul lor: acele grupuri cu multă experienţă, care lucrau pentru ajutor complex oferit rezidenţilor de pe planetele în care au făcut staţionări.
Această diferenţă, cunoscută de altfel din propria lor evoluţie de rezidenţi – deşi nu aprofundată la vremea rezidenţei lor – consta în faptul că circulaţia lor în călătorii regresive avea loc mereu în organizări complexe tip bloc piramidal. Dar abia acum înţelegeau mai profund acest lucru, căci în vremea rezidenţei lor fuseseră atenţi mai mult la tot ceea ce puteau învăţa pentru viaţa lor curentă, de la grupurile de ajutători pe care le cunoşteau – decât la diferitele feluri de grupuri şi relaţiile dintre ele. Abia la prima lor călătorie interzonală începuseră să se preocupe de înţelegerea unor aspecte mai profunde, mai ales dacă acestea fac parte mereu dintre elementele care trebuie să le orienteze către următoarele lor călătorii, propriile lor călătorii de acest fel.
Şi astfel, la întoarcerea acasă aveau, şi puteau astfel să aprofundeze cunoaşterea acestor subtilităţi, să studieze ele înseşi necesităţile de formare a unor grupuri complexe de evoluţie regresivă, pentru a se armoniza cu ele în vederea următoarelor călătorii în regiunile de vibraţie foarte joasă ale universului.
Acasă, în condiţii optime de trai personal, propriile lor nepriceperi, ne-obişnuinţe în abordarea vieţii şi sarcinilor la asemenea nivele de vibraţie, conştientizate astfel, le încredinţează de necesitatea amestecării lor, în viitor, cu asemenea grupuri. Au imaginea generală formată asupra acestor grupuri care circulă în sistem piramidal, ajutându-se în mod special unele pe celelalte, văzând cum şi altele sunt din ce în ce mai complex ajutate de grupuri cu evoluţie mai multă, cu experienţă mai mare.
Una dintre cele mai importante pătrunderi în astfel de înţelegeri este faptul că pot conştientiza acum neputinţa de a face faţă şi propriilor lor lucrări, şi atenţiei cu care sunt urmăriţi: şi de rezidenţi, pentru a învăţa de la ajutătorii lor, şi de către cei mai avansaţi din alte grupuri de ajutători, pentru a le corecta direcţiile. În asemenea situaţii, rezidenţii sunt urmăriţi, încurajaţi şi ajutaţi doar de ajutătorii pe care îi conştientizează ei, punctiform sau secvenţial: atunci când este cazul să nu se încurce, să se preîntâmpine mari greşeli, care să conducă la mari distrugeri sau consumuri inutile de materii şi energii.
Îşi dau seama că, în cazul ajutătorilor, lucrurile sunt mult mai complexe. Înţeleg foarte bine acum că ei, şi numai ei, trebuie să fie extrem de atenţi, să nu facă greşeli care să conducă în viitor rezidenţii la devieri mari de la propria lor linie de manifestare. De aceea trebuie să înveţe foarte temeinic toate aspectele privind specificul poporului spiritual care este rezident pe planetă, ca creator conştient înaintat – dar şi celelalte popoare spirituale ale întrupaţilor de tot felul: al planetei şi ale biosistemului planetar local. Iar acest lucru este necesar oriunde s-ar afla în timpul călătoriei: în treptele de călătorie unde vor face doar 1 sau 2 întrupări pentru acomodări cu noile tipuri de corpuri, necesare la un nivel mai scăzut de vibraţie planetară – sau într-un ciclu lung de vieţi, în punctul terminus al călătoriei lor. Punctul terminus fiind punctul universic de cea mai joasă vibraţie locală pe care o va atinge blocul piramidal în călătoria lui. Oriunde ar fi, ajutătorii trebuie să înveţe să cunoască bine covorul spiritual al întrupaţilor în mijlocul cărora trăiesc.
În paranteză fie spus – dar nu este câtuşi de puţin lipsit de importanţă – iată de ce pe Pământ există acum atât de multe feluri de monitorizare, de corecţii clare ale oamenilor între ei, şi de ce entităţile ajutătoare astrale, dimensionale şi universice nu se amestecă în această perioadă de vibraţie joasă locală. Fiecare grup spiritual învaţă să urmărească, să măsoare, să evalueze (într-un cuvânt: să monitorizeze) şi, pe de altă parte: să se lase monitorizat şi corectat. Este o învăţătură profundă şi în partea sa de echilibru, căci de la a face acest lucru – până la a limita libertatea de manifestare nu este uneori decât un pas: şi el puţin conştientizat de multe ori, răscolitor şi agresiv în necesităţi de corectare sau de apărare.
De aceea noii intraţi în lumea călătoriilor interzonale înţeleg în forme bine pătrunse acum, comparativ cu cele doar vag cunoscute până atunci, că există de fapt modalităţi foarte diferite de formare a blocurilor spirituale de călătorie, de tip piramidal. Asemenea călătorii acoperă largi teritorii universice şi, chiar de la prima lor călătorie, cei care nu au experienţă la început, vor acumula o atât de mare şi profundă cunoaştere, încât pe bună dreptate va fi considerată drept cea mai importantă călătorie a spiritelor primare, înainte de trecerea la etapa evoluţiilor secundare. Conştientizarea şi profunzimea cunoaşterilor pe care le vor căpăta de-a lungul acestei prime călătorii în bloc piramidal vor conduce la schimbarea radicală a întregii lor viziuni asupra evoluţiilor. Influenţa ei se va extinde în mod complex asupra tuturor modalităţilor sub care vor primi de acum încolo orice învăţătură, în orice univers vor evolua.
Aceasta este lumea cea plină de importanţă în mijlocul căreia trăim azi, oricât de greu ne vine să credem acest lucru, acum.

marți, 29 decembrie 2009

GRUPĂRI SPIRITUALE (2): Grupuri spirituale în călătorii universice

Ne întrebăm de multe ori de ce avem nevoie de astfel de cunoaşteri acum, aici, pe Pământ, de ce începem să ne amintim despre lucruri pe care aparent nu le putem folosi acum, în treburile noastre curente, îndreptate către un fel de supravieţuire concretă, materială, chiar şi spirituală – dar într-un fel de altă natură: culturală, religioasă.
Mulţi oameni au intuiţii foarte clare referitoare la trăiri pe care nu le recunosc din viaţa de zi cu zi, şi suntem de multe ori trataţi drept cel puţin visători – ca să nu spunem mai rău – de către cei care ori nu au astfel de „visări”, ori şi le ascund cu îndemânare din ce în ce mai bună, pe măsura căpătării de experienţă în această direcţie. Moştenim încredințări pline de frici, temeri, nesiguranţe, care ne fac să formăm sau să aderăm la grupuri în care ne simţim cumva mai în siguranţă, deşi poate că nu răspund chiar integral celor care apar în sufletul nostru. Puţini sunt cei care au obişnuinţa curajului de a merge pe cont propriu, fără să se sprijine neapărat pe grupuri, dar se acceptă reciproc şi comunică cu bunăvoinţă unii cu alţii.
Ceea ce unesc oamenii, în acest fel, este intuiţia că vin „de undeva”, că se vor întoarce din nou „acolo”, într-un mod foarte natural, aşa cum azi călătorim de la un oraş la altul, de la o regiune a planetei – la alta. Şi avem uneori puterea să înţelegem, din frânturi de vise, din intuiţii din ce în ce mai clare, de unde venim şi încotro ne vom îndrepta, cândva.
Şi nu numai atât: descoperim în viaţa noastră curentă, oriunde ne aflăm, orice am face, multe lucruri care se aliniază încredinţărilor celor care simt la fel cu noi. Descoperim, chiar fără să ştim precis, oameni de lângă noi cu aceleaşi înclinaţii, cu aceleaşi moduri de trai, de gândire, de a aprecia frumuseţile care se dezvăluie sub simţurile noastre din ce în ce mai clare, mai puternice, dar în aceleaşi timp mai subtile, dând volum şi savoare vieţii care prinde alte „culori” în tabloul său profund.
Curând ajungem să percepem realitatea mult mai densă, mai profundă, iar aceleaşi intuiţii, sunt dezvoltate uneori până la clar-intuiţii, la clar-simţuri, cu înţelegeri precise ale lucrurile până în rădăcinile lor. Toate la un loc formează un adevărat tezaur de cunoaştere, de experienţă, care ne ajută să mergem din ce în ce mai hotărâţi spre profunzimile dezvăluite mereu, fără sfârşit…

1. GENERALITĂŢI: Evoluţii care conduc la călătorii spirituale
Evoluţiile se bazează mult pe mişcarea spiritelor în spaţiile universice, căci prin mişcare ele s-au creat, pornind chiar din cele mai fine structuri care le formează interiorul: celulele energetice fundamentale. Prin mişcare se formează monada, în fluxurile de energie fundamentală primordială, şi tot prin mişcare îşi găseşte ea stabilitatea formelor sale interioare şi exterioare.
Cele dintâi evoluţii însă nu sunt conştientizate decât ca fel de libertate de mişcare neîngrădită decât de puterile ei foarte mici – dar nici acest lucru nu este înţeles de la început. Mai târziu însă monadele, grupate în spirite, vor conştientiza că şi manifestările pe care le deprind treptat nu sunt îngrădite. Tocmai astfel de conştientizări conduc la înţelegerea treptată a unor diverse forme de îngrădire de o subtilitate pe care o vor aprecia din ce în ce mai mult, pe măsura acumulării de experienţă. Iar pe măsura creşterii experienţei, ele descoperă infinitul de fiinţe şi de creaţii, de creatori care învaţă să creeze – nu să distrugă, să ajute – nu să omoare sau să-şi impună nevoile proprii în faţa celor colective.
Mai departe, spiritele înţeleg treptat că libertatea de manifestare este o parte importantă a evoluţiilor, iar în cadrul acestui ocean de manifestări mişcarea este, la rândul ei, o parte foarte importantă.
Învăţăturile vor forma în continuare spiritelor înţelegerile multor obişnuinţe, şi apoi chiar dezobişnuiri, după cum învaţă să-şi trăiască viaţa. O viaţă cu evenimente rând pe rând înţelese ca fiind la început feluri în care trebuie să-şi protejeze viaţa – a lor şi a grupurilor din ce în ce mai largi, pe care şi le conştientizează în jurul lor şi de care le este legată supravieţuirea. Subtilităţile trăirilor ulterioare le vor conduce la înţelegerea faptului că astfel de grupări conduc la extinderea cunoaşterilor proprii în situaţii extrem de diferite. Conştientizând ajutorul pe care îl primesc mereu de la proprii lor ajutători, înţeleg că au nevoie să înveţe să ajute şi ele, la rândul lor, aşa cum şi ele învaţă permanent să se lase ajutaţi de către cei care le oferă ajutor cu multă bunăvoinţă. Iar o parte însemnată a ajutorului pe care îl primesc îl remarcă a fi un ajutor universal – după ce s-au obişnuit cu un fel de ajutor despre care credeau a fi oferit numai lor, în plus pe lângă aprecierea despre care credeau a fi oferită numai lor, în toată lumea pe care ei o cunoşteau.
Şi astfel spiritele ajung să înţeleagă că orice ajutor de înaltă calitate spirituală face ca fiecare fiinţă în parte să se simtă importantă, unică în universul pe care îl descoperă pas cu pas. În „paşii” pe care îi fac însă, ele vor înţelege subtilitatea ajutorului pe care vor dori şi ele să-l ofere, cu gândul la bucuria cu care sunt ajutaţi toţi micuţii universurilor.
Pe lângă acest lucru, învaţă că au trăit şi au ajuns atât de departe, însă ele nu au conştientizat de loc viaţa începuturilor lor. De aceea, atenţia lor se îndreaptă treptat către ceea ce pot învăţa de-a lungul vieţii actuale, etapelor actuale, dar şi a celor care le-au rămas în memoriile deosebit de puternice, de cuprinzătoare, pe care le poartă cu sine orice monadă în parte, împărtăşind celorlalţi fraţi de spirit. Cercetează împreună modul în care toate memoriile lor le aduc elemente noi în conştientul care, astfel, se dezvoltă treptat, şi ele conştientizează mai ales faptul că multe elemente ale trecutului lor îi împiedică, prin deprinderile formate şi înrădăcinate în vremuri de mult uitate, să poată merge mai departe. Frici, mânii, dispreţ, agresivitate, intoleranţă, neîncredere şi multe altele… Învaţă însă de la alte spirite, mai înaintate în drumul învăţăturilor, că pot fi înlăturate prin trăiri în mijlocul unor spirite care merg pe aceeaşi cale cu ele – dar au intrat ulterior în evoluţii. Aceasta fiind o întoarcere în propriul lor trecut dar cu forţe mult mai înaintate, înţelegând multe amănunte pe care la primele lor trăiri nu le-au sesizat, în vâltorile celor pe care le trăiau de la nivelul forţelor lor de atunci. Adică exact cum trăiesc cei în a căror lume pot să trăiască puţin din nou, pentru a-şi extinde astfel înţelegerile. Şi că vine vremea tuturor celor aflaţi în evoluţiile pe care le conştientizează treptat să-şi cunoască astfel rădăcinile…
Şi aşa vine rândul tuturor spiritelor să-şi extindă drumurile spirituale, pentru o primă dată, de la o zonă a Universului fizic la alta – atunci când au curajul pentru prima dată să o facă: căci până atunci călătoriile lor s-au limitat doar la aceeaşi zonă: aceeaşi în care s-au născut – individ sau entitate – pentru a-şi desfăşura evoluţiile.
Dar abia după o primă astfel de călătorie orice spirit învaţă ce este cu adevărat ceea ce doar a crezut şi a sperat că poate înţelege cândva. Rădăcinile pe care ele şi le cunosc astfel le dovedeşte cu prisosinţă acest lucru. Rădăcini de o diversitate uriaşă, nebănuită, din care înţeleg complet că nu poate fi nici prima, şi nici ultima lor călătorie de acest fel.
Dar nu numai acest aspect îl înţeleg, ci şi întreaga organizare pe care o trăiesc astfel, realizată de fraţi mai evoluaţi – deşi nu cu mult: dar coordonaţi de ajutători mari ei pot duce totul la bun sfârşit. Şi fiecare spirit ajunge astfel să dorească să şi organizeze asemenea călătorii – nu numai să le trăiască. Realitatea universului se prezintă astfel deosebit de complexă şi fără de sfârşit în căutări şi găsiri de înţelegeri. Dar toate spiritele îşi doresc să cunoască, să înveţe totul, în lumile pe care le descoperă, pas cu pas.

2. GENERALITĂŢI DESPRE CĂLĂTORII SPIRITUALE REGRESIVE:
(Studiul detaliat al evoluţiilor progresive şi regresive poate fi urmărit la adresa:
http://cristiana-blogulunuiomcuminte.blogspot.com/2009/12/sinteza-privind-diverse-stari_20.html
Există tot felul de călătorii, de circulaţii ale spiritelor, până când vor ajunge să efectueze primele lor călătorii inter-galactice şi apoi inter-zonale. Sunt multe feluri de circulaţii din care, conform celor cunoscute de noi, pe Pământ, spiritele învaţă să circule conştient, specific fiecărei trepte de evoluţie pe care o trăiesc. Vom puncta în viitor astfel de circulaţii spirituale, pe care spiritele primare ajung să le cunoască bine, înainte de plecarea lor în prima călătorie regresivă.
Să avem în vedere aceste lucruri şi studiul prezentat la adresa de mai sus, şi să specificăm aici doar faptul că astfel de călătorii regresive sunt necesitate de trăirile pe care le au spiritele la un moment dat al evoluţiilor lor, explicat mai sus, călătorii de care au nevoie imperioasă pentru a-şi depăşi blocajele proprii. Nivelele de evoluţie la care se petrec astfel de conştientizări sunt destul de înaintate pentru ca ele să-şi dea seama cât de multe lucruri vechi le împiedică mersul mereu înainte: frici, reţineri, neîncrederi în mijlocul unor aglomeraţii spirituale cu care nu s-au mai întâlnit, şi, mai ales, ceea ce este nespus de greu: departe de ajutătorii lor înaintaţi, cu care erau obişnuiţi.
Să detaliem puţin acest lucru.
Privită din perspectiva pământeană, călătoria spirituală de tip regresiv este un domeniu larg, şi nu întotdeauna bine înţeles. Necesitatea ei este un drum lung: de la obişnuinţa a fi protejat şi învăţat – la a proteja şi învăţa pe alţii. Şi mai ales atunci când este vorba de a trăi şi a realiza astfel de lucruri la vibraţii joase, cu care spiritele care abia au depăşit evoluţiile constant progresive nu mai sunt de mult obişnuite. Evoluţiile progresive nu se întrerup timp îndelungat, pe parcursul întregii zone I a universului, pentru obişnuirea cu activităţi superioare, pentru întărirea comportamentului echilibrat, pentru formarea unor încredinţări solide privind necesitatea folosirii lor în orice situaţii. Există obişnuinţa unui anume fel de călătorie: de la vibraţii ceva mai mari – la vibraţii doar ceva mai joase, folosind aceleaşi sisteme corporale în care s-au născut, care le creează o anume stabilitate emoţională, care ajută la desfăşurarea tuturor sarcinilor de destin, indiferent cu cine vin în tangenţă sau ce locuri din zona lor de evoluţie cutreieră.
Călătoria spirituală regresivă foloseşte însă corpuri din fiecare subzonă pe care o străbat, aşa după cum au evoluat de-a lungul liniei lor de evoluţie progresivă, pas cu pas, de la un sistem stelar la altul, în trecut. Tocmai pentru că se înţelege bine greutatea unei astfel de călătorii realizate pentru prima dată, prima călătorie de acest fel se realizează într-un circuit: de la o zonă la alta, fără un punct terminus: adică un punct cu cea mai joasă vibraţie pe care o pot suporta spiritele la nivelul lor de evoluţie. Un punct terminus în care, aşa cum vom vedea la alte călătorii asemănătoare, se desfăşoară un ciclu mai lung de vieţi, folosind, aşa cum sunt obişnuite, acelaşi fel de sisteme corporale, chiar dacă de-a lungul timpului au loc modificări uşoare ale corpurilor, dar nu structurale majore.
Prima astfel de călătorie – pe care o vom numi călătorie spirituală în tranzit interzonal – are loc de la o subzonă la alta, de la o zonă la alta, cu un set de 2 – maximum 3 vieţi pe fiecare planetă de oprire. Este astfel o călătorie organizată minuţios de ajutători pricepuţi, de coordonatori care le vor ajuta să nu-şi piardă nici interesul pentru călătorie, nici puterea de a merge mereu mai departe.

3. CĂLĂTORII SPIRITUALE ÎN TRANZIT INTERZONAL
Ne oprim mai mult asupra unor descrieri, căci în acest fel ne va fi mult mai uşor să pătrundem şi în profunzimile călătoriilor spirituale în bloc piramidal, următoarea formă pe care o vom studia împreună.
Dacă tot a venit vorba despre călătoriile spirituale în bloc piramidal, să avem în vedere faptul că asemenea călătorii pe care le avem acum în dezbatere nu sunt legate între ele direct. Discutam în alte studii despre faptul că astfel de blocuri piramidale formează majoritatea întrupaţilor de tip uman de pe Pământ sau din jurul Pământului. Grupurile spirituale aflate în tranzit interzonal pot să facă parte din populaţiile umane, dar de regulă ele sunt doar în trecere pe Pământ, în perioadele planetare cu vibraţie foarte înaltă. Ele vin din diferite părţi, de pe diferite linii de evoluţie, din regiuni ale universului de înaltă vibraţie (ceea ce am numit aici zona a II-a a universului). Discutam în deschiderea acestui studiu despre faptul că primele astfel de călătorii au loc după primele obişnuinţe de trăire a spiritelor în zona a II-a, atunci când se adună multe dezorientări cu privire la viaţa de tip nou, care se formează în zona a II-a, diferită mult de aceea din zona I. Sunt diferenţieri legate de aglomeraţii stelare şi planetare, populaţionale în preajma planetelor dese din zona a II-a, precum şi greutatea de a găsi ajutători de felul celor cu care sunt obişnuiţi din zona I: în propriile familii, societăţi, peste tot în drumurile lor, parcă neavând altceva a face decât să-i ajute şi să le aprecieze mereu eforturile făcute deopotrivă pentru cele mai însemnate sau neînsemnate lucruri. Se simt singuri şi neajutoraţi, neînţeleşi de către cei care au mereu altceva de făcut, concentraţi şi atenţi la lucruri de o complexitate cu care noii veniţi nu sunt obişnuiţi încă.
Astfel de situaţii însă le vor regăsi – chiar dacă sub alte forme – ori de câte ori se vor finaliza sau vor începe alte etape de evoluţie, cu alte obişnuinţe – noi, deşi cunoscute în mare parte de ele. Dar noutatea şi faptul că de multe ori trebuie să se descurce pe cont propriu fac destul de dificil primul pas. Iar dificultatea constă în faptul că sunt multe elemente de manifestare trecută, bune pentru etapele trecute, dar care au nevoie acum de remodelare spirituală, căci şi forţele spiritului sunt mai mari şi este necesar a fi cunoscute prin propriile trăiri. De aceea ajutătorii puternici şi pricepuţi sunt acum, în noile lor etape, departe, de negăsit decât atunci când într-adevăr este nevoie de ei, undeva.
De aceea, incursiuni în modurile de evoluţie veche, pentru cunoaşterea celor pe care nu le-au înţeles decât limitat la vremea lor, sunt călătorii cu care spiritele se vor obişnui treptat şi vor ajunge să le simtă necesitatea, din timp. Să caute să-şi dea seama cât pot să ducă greul unor astfel de conştientizări. Şi îşi vor da seama treptat că nici forţele pe care le-au conştientizat deja nu sunt obişnuiţi să le folosească integral, iar alţi evoluanţi simt acest lucru şi îi lasă să şi le descopere, treptat. Chiar în timpul călătoriilor lor îşi dau seama de acest lucru şi, în viitoarele lor călătorii – mult mai complexe – vor avea conştiinţa căutării oricăror forţe, cunoaşteri interioare, anterioare, care să le ofere posibilităţi de a se descurca în lumile pe care le-au cunoscut cândva, dar cu alţi „ochi”, adică cu alte forţe, cu alte obişnuinţe: cele ale forţelor pe care le-au avut atunci, la vremea când le-au trăit anterior.
(Pentru studiu: Zonele Universului Fizic, la adresa:
http://bucuria-cunoasterii.blogspot.com/2009/05/zonele-universului-fizic_30.html)
Dar toate acestea sunt lucruri deosebit de complexe, mai cu seamă atunci când le trăim pentru prima dată. Tocmai de aceea asemenea călătorii spirituale au loc atunci când zona I este sub influenţa fluxurilor energo-materiale cu vibrație mare, suficient de mare pentru ca puterile lor de creatori universali să fie integral folosite – bineînţeles însă la nivelul de manifestare al zonei I.
(Pentru studiu: Variaţia vibraţiei medii planetare. Despre întunecarea luminii, la adresa:
http://bucuria-cunoasterii.blogspot.com/2009/09/variatia-vibratiei-medii-planetare.html)
Deocamdată, sau mai bine zis, la nivelul pe care cerinţa unei astfel de călătorii îl impune de la sine, cu experienţa minimă la început de etapă, spiritele nu pot face faţă la nivele joase de vibraţie planetară – aşa cum a fost pe Pământ de la ultima glaciaţiune încoace. De aceea, călătoriile în tranzit interzonal nu au loc în această parte a Universului Fizic, a zonei I a Universului Fizic, în perioadele de cea mai joasă vibraţie planetară, cum este aceea pe care tocmai o finalizăm acum. Şi nici în perioadele de ridicare rapidă a vibraţiei, cu schimbări multe de la o perioadă scurtă de timp la alta. Astfel de situaţii le vor petrece însă în următoarele feluri de călătorii, ajutate în mod special pentru desfăşurarea lor, pe care călătoriile spirituale în tranzit interzonal le pregătesc din timp. Este vorba despre călătoriile în blocuri piramidale, în care spirite aflate pe diverse trepte de evoluţie se ajută, grup pentru grup în blocurile în care călătoresc, în blocurile asemănătoare cu care se întâlnesc pe parcurs, cu care colaborează pentru a face faţă cunoașterilor complexe cu care se confruntă, cu toţii.
În plus, nu există un anumit punct terminus – punct de cea mai joasă vibraţie în călătoria de acest fel, pe care să trebuiască să o suporte spiritele într-un anumit fel: în care punct să efectueze staţionări mai mult decât 2 – maximum 3 vieţi. Chiar dacă avem în vedere faptul că oricum ele se desfăşoară la nivele înalte de vibraţie – nici aşa nu se potrivesc mai mult de 2 sau 3 vieţi în acelaşi punct universic. Când călătorii de acest fel ajung în zona I, destinele se desfăşoară sub îndrumarea şi protecţia ajutătorilor lor de grup, secundari foarte pricepuţi, care au în vedere un ajutor de tip specializat: specializat pe profilul spiritual al grupului pe care îl însoţesc. Fiecare grup în parte are un specific individual, legat de obişnuinţele poporului spiritual. Numai un grup, din cele multe ale poporului din care fac parte, va porni în călătorie într-o anumită direcţie, formată din puncte universice (planete) cu un specific local proporţional cu înclinaţiile grupului. Alt grup, cu înclinaţii generale asemănătoare – doar un pic diferite – va porni pe un alt drum, format din locuri unde pot dezvolta înţelegerea manifestărilor care le sunt lor proprii. Iar însoţitorii lor de grup vor oferi un tip de ajutor specific acestui grup, chiar dacă în linii foarte largi el va fi asemănător celui pe care îl primesc celelalte grupuri, aflate pe alte rute prin univers.
Călătoriile de acest fel nu sunt foarte uşoare, aşa cum ar crede un călător aflat în alte feluri – mai grele – de drum spiritual. Nu este de loc uşor pentru cei aflaţi într-o astfel de călătorie începătoare, de aceea nu stă nimeni mai mult timp în acelaşi loc. Obişnuinţa în acelaşi loc naşte deschideri ale memoriilor spirituale în fel de fel de direcţii, altele decât cele pe care spiritele le au incluse în destinul acestei forme de călătorie. Unde sarcina principală nu este cufundarea în memoriile proprii din vibraţiile locului, memorii purtate cu sine, dar scoase la iveală doar de aceste vibraţii locale. Călătoria de acest fel face deschideri în amintiri, deschideri care vor fi privite la întoarcere ca pe potenţiale moduri de reflecţie asupra celor care rămăseseră de fapt ca nişte necunoscute în viaţa spiritului. El înţelege astfel mecanismele memoriilor activate de vibraţia medie locală, dar nu este timpul şi nu există încă puterea de a se cufunda în profunzimi doar intuite deocamdată. Se dezvoltă însă intuiţiile, şi înţelegerile pot merge doar pe felul în care se dezvoltă călătoria, cu: organizarea ei, cu schimbările de corpuri, cu înţelegerea specificului lărgit al locurilor de oprire, dar prin prisma evoluţiei recente: de la locul respectiv (al opririi) în sus, cu bogăţia de înţelegeri noi.
Grupul însă merge la o vibraţie şi mai joasă – adică mai departe, unde din nou poate să înţeleagă o altă sferă de idei. Grupul se va deplasa către o limită de vibraţie joasă, dar nu se va opri acolo mai mult decât în celelalte opriri; mai mult, în funcţie de sensibilităţile spiritelor din grup, această limită va fi la vibraţii mai joase sau mai înalte, iar numărul de vieţi, destine locale, poate să se reducă la 1 maximum 2 vieţi locale: nu mai scurte de o medie a populaţiilor locale şi nu în condiţii de mediu grele de trai.
Totul are loc în circuit: întoarcerea acasă nu este un drum înapoi, parcurgând aceleaşi puncte de drum, ci este tot înainte, o revenire de la vibraţii planetare joase către altele mai înalte – dar pe un alt drum, pe altă rută. Sfera înţelegerilor cuprinde astfel volum şi putere de înţelegere la adresa altor grupuri, din propriul popor spiritual, care sunt şi ele în călătorie pe alte rute, deschizând alte sfere de înţelegere, proprii lor. La întoarcerea acasă, cu toţii se vor înţelege prin prisma multitudinii de elemente trăite, în multiple feluri. Dar volumul evenimentelor trăite este astfel simţitor redus – deci odihnitor – deşi volumul cunoaşterilor este bogat, datorat diversităţii, şi nu aprofundărilor greu de îndurat. Mereu avide de noutate, noutăţi mai multe vor afla povestite de fraţii lor. Iar acesta este un lucru pe care îl vor aprecia încă şi mai mult la următoarele lor plecări, care vor fi mult mai complexe: călătoriile spirituale în bloc piramidal.

vineri, 18 decembrie 2009

FORMELE GENERALE DE EVOLUŢIE A MONADELOR SPIRITUALE ÎN STRUCTURILE CENTRULUI DE EVOLUŢIE

Evoluţiile încep prin formarea monadei, ca fiind cea mai simplă formă de structurare a energiei fundamentale, având forme de mişcare însoţită de orientare în spaţiu, în funcţie de impulsuri primite din exterior. Astfel de forme de mişcare şi orientare sunt în fază incipientă, dezvoltate foarte puţin, la limita dintre mişcare în fluxurile energetice primordiale care le-au format şi atracţie foarte puţin conştientă către alte fluxuri sau formaţiuni înconjurătoare care să le asigure hrănirea.
Monada are o structură interioară stabilă, formată din celule energetice fundamentale, ale căror dimensiuni şi grupare interioară, formate conjunctural în spaţii neorganizate, vor sta la baza formării manifestărilor personale, individuale. În baza formelor proprii de manifestare, monada se va aproviziona permanent cu energie atrasă din mediul de trai; parte din energia care o străbate astfel se va păstra, se va compactiza în interiorul celulelor fundamentale proprii, remodelându-se mereu, dezvoltându-se mereu, în eternitate. Modul în care se realizează creşterea succesivă a celulelor sale - mai rapid sau mai lent, într-un volum mai mare sau diminuat (adică diferenţieri existente între celulele aceleiaşi monade), va conduce la formarea unui anumit tip de comportament al monadei în lumile de manifestare. Sub îndrumarea coordonatorilor de evoluţii (adică a monadelor creatoare ale spaţiilor organizate complex, care poate fi numit centru de evoluţie) monada îşi modelează manifestările sale în funcţie de creşterea puterilor energetice interioare. Această creştere permanentă şi remodelarea din ce în ce mai puternic şi profund conştientizată a comportamentului său va crea un fundament pentru diversificarea şi rafinarea manifestărilor, conservând şi îmbogăţind experienţa totală a spiritului, pentru început - apoi a monadelor din spirit care vor avea treptat suficientă putere pentru a evolua individual, în eternitate.
Discutăm mereu despre monade şi spirite: este necesar să înţelegem diferenţa dintre cele două noţiuni, care marchează din plin cunoaşterile de-a lungul tuturor formelor de evoluţie.
Datorită faptului că monadele aflate în primele stadii de evoluţie nu se pot descurca încă singure, chiar şi în formele cele mai simple de evoluţie, coordonatorii de evoluţii reunesc mai multe monade, realizându-se astfel un spirit: în funcţie de puterea lor energetică interioară, dintr-un spirit pot face parte minimum 2 monade până la maximum 10: la mai puţin de 2 monade se pierde sensul grupării, iar la mai mult de 10 monade, asocierea poate deveni greoaie, supradimensionându-se şi pierzând sensul de ajutor, pe care astfel monadele îl învaţă, oferit cu dragoste şi răbdare de către coordonatori. Această unire se face prin intermediul unor cămăşi spirituale şi nimic nu mai poate desparte monadele dintr-un spirit până la terminarea evoluţiei primare (adică: prima parte a evoluţiilor).
Tot pentru creare de ajutor în evoluţiile primare, se unesc mai multe monade în grupuri spirituale care au aceleaşi înclinaţii de înaintare şi de manifestare şi, în continuare, se unesc mai multe astfel de grupuri spirituale într-un popor spiritual. Întrupările, drumurile evolutive şi învăţăturile pe care le vor primi spiritele de-a lungul evoluţiei primare se vor derula ţinând seama de aceste feluri de grupări.
1. Evoluţie primară:
Evoluţia spiritelor cuprinde mai multe faze generale de desfăşurare, fiecare dintre ele având un specific urmărit de către coordonatorii de evoluţii, întotdeauna în conformitate cu puterile în dezvoltare ale monadelor. La început, ele nu au suficientă putere de conştientizare a propriilor forţe energetice interioare, manifestate în exterior, în spaţiul lor de trăire. Dar conştienţa lor creşte pe măsura creşterii, dezvoltărilor forţelor lor interioare, pe măsură ce se formează deprinderile lor şi pe măsura experienţei acumulate în cadrul manifestării acestor deprinderi. Formarea deprinderilor de manifestare are loc de-a lungul evoluţiei primare, în cadrul căreia monadele (grupate în spirite, grupuri şi popoare spirituale), cunosc formele fundamentale de manifestare în diverse locuri, spaţii. Astfel de spaţii le vom numi, după caz: universuri şi, în interiorul lor - zone şi sub-zone ale universurilor, apoi spaţii sau dimensiuni paralele de trăire şi de lucru.
Cunoaşterile nu se opresc odată cu finalizarea evoluţiilor primare: monada va evolua în continuarea acestora, în alte universuri, şi sub toate formele în care se pot manifesta, pentru a ajuta monadele care le vin din urmă, în evoluţii. Vor cunoaşte felurile generale de manifestare în evoluţiile lor primare, dar abia după finalizarea acestora (desfăşurate individual sau/şi în grup) vor continua evoluţii prin care să-şi cunoască propriile lor forţe, neinfluenţate de cele ale altor spirite, cu care s-au obişnuit în evoluţiile lor primare.
2. Încep astfel evoluţiile secundare
Înaintarea în evoluţiile secundare se axează pe manifestări de ajutor oferit altor evoluanţi: valuri de spirite care intră în evoluţie în urma lor, pe care le vor ajuta pas cu pas în învăţăturile lor complexe, pentru parcurgerea tuturor stadiilor de dezvoltare prin care trec toate monadele, fără excepţie. Secundarii învaţă în special să ofere ajutor tuturor segmentelor populaţiilor spirituale din universurile pe care le cunosc. Însă au şi ei evoluţiile lor personale, care cuprind stadii de obişnuire cu trecerile între nivele de vibraţii cu diferenţe din ce în ce mai mari de la un spaţiu la altul, de la un moment din ce în ce mai apropiat de altul, trăind în vremuri planetare diferite, în conjuncturi social-spirituale diferite, învăţând să efectueze lucrări de mare complexitate - chiar dacă nu şi de mare amploare planetară. Rafinarea intenţiilor, înţelegerilor, remodelarea înclinaţiilor personale, discernământul în acceptarea formelor de ajutor oferite şi primite, înţelegerea evoluţiilor la toate treptele biosistemelor planetare sunt elemente pe care secundarii se axează în evoluţiile lor personale. Fiecare element în parte se va constitui rădăcină pentru alte evoluţii viitoare, rădăcină care îşi trage înţelegerile din manifestările spiritelor mai puţin experimentate pe care ei învaţă să le ofere ajutor.
3. Evoluţiile centrale
Cunoaşterea şi adâncirea segmentelor de folosire a forţelor energetice interioare conduce la îmbogăţirea experienţei generale de trăire în domenii bine delimitate de ajutor oferit monadelor în evoluţie, în toate universurile existente. Coordonarea evoluţiilor şi crearea tuturor formelor de susţinere a vieţii şi creaţiei monadelor de pretutindeni, sunt caracteristice monadelor centrale, coordonatorilor evoluţiilor şi cercetătorii tuturor formelor de înaintare în învăţături ale monadelor. Coordonatorii de evoluţii se preocupă intens de simplificarea căilor de evoluţie, se preocupă intens de atingerea unui grad înaintat de experienţă pentru fiecare monadă în parte, în acelaşi timp cu simplificările evoluţiilor. Ei studiază căile de aplicaţie a tuturor cercetărilor lor pentru crearea unor căi de precizie mare, care să nu necesite corecţii multe, la nivelul particular al fiecărui popor spiritual şi fiecărui spirit în parte.
Monadele centrale înseşi se află în evoluţii, în eternitatea vieţii pe care şi-o dedică înţelegerii tuturor formelor de existenţă a monadelor. Nici o monadă nu este identică cu alta şi nici nu evoluează în mod identic cu altele, ci numai în mod asemănător, iar monadele centrale conştientizează cel mai bine nuanţele specifice fiecărui spirit în parte.
În funcţie de totalitatea monadelor aflate la un moment dat în centrul de evoluţie şi de particularităţile lor globale de manifestare, monadele centrale - coordonatoare ale unor astfel de evoluţii - învaţă mereu din conjuncturile nou formate. Aceasta este evoluţia centrală, care poate să cuprindă, prin puterea acumulată, concentrarea şi ordonarea puterii de manifestare prin derularea de activităţi simultane în tot cuprinsul spaţiului de evoluţie pe care îl creează şi îl gestionează perfect.

Fiecare formă (etapă) de evoluţie cuprinde faze şi sub-faze de evoluţie, trepte şi sub-trepte, care se desfăşoară în funcţie de puterea existentă şi conştientizată a monadelor. Fazele principale ale evoluţiilor spirituale primare, secundare şi centrale, se derulează după cum urmează:

În cadrul evoluţiei primare, spiritele evoluează în formele:
- Intraplanetară: evoluţii ajutate de planeta pe care se desfăşoară trăirile spiritelor: planeta construieşte corpurile în care se vor întrupa spiritele, corpuri care vor fi folosite de spiritele intraplanetare până la încetarea condiţiilor de susţinere a vieţii (finalizarea destinului momentan);
- Extraplanetară (sau individuală): monadele cu radiaţie energetică suficient de puternică îşi construiesc şi îşi gestionează singure corpurile cu care se vor manifesta în întrupări, ajutate în evoluţiile primare de către fraţii lor de spirit, spiritele părinţilor din încarnări şi ajutătorii astrali sau dimensionali - după necesităţile destinelor proprii.

Pe măsura creşterii puterii energetice şi a experienţei lor, spiritele evoluează în diverse formaţiuni spirituale (grupuri), trecând prin toate sistemele stelare din univers, astfel:
- în compunerea unei planete, ca întrupare a unui întreg popor spiritual;
- în compunerea unei stele, ca întrupare a mai multor popoare stelare;
- în compunerea unei galaxii: întruparea unei multitudini de popoare spirituale.

2. Formele generale ale evoluţiei secundare:
Finalizarea evoluţiei primare are loc odată cu terminarea întrupării de tip galactic, moment în care are loc dezmembrarea galaxiei (nu retragerea din întrupare). La rândul său, popoarele stelare care au făcut parte din întruparea galaxie se sparg şi ele, căci spiritele au devenit extrem de puternice pentru a mai avea nevoie să evolueze cu ajutorul atâtor fraţi laolaltă. După o perioadă de trecere, în care spiritele circulă prin univers în grup propriu, pentru a se obişnui cu noua lor formă de evoluţie, are loc şi dezmembrarea spiritului - prin desfiinţarea cămăşii spirituale care a ţinut atâta vreme spiritul unit. Începe în acest moment un alt fel de evoluţie: evoluţia secundară.
Ea este o evoluţie de tip individual, în care monada realizează în continuare evoluţia sa aşa cum s-a născut ea, având însă puterea de a trăi şi de a realiza orice fel de lucrare fără ajutorul unor fraţi de spirit. Există o perioadă de acomodare pentru secundari, care poartă numele de evoluţie arhetipală - adică evoluţie care se derulează conform arhetipului general de construcţie naturală a monadei (fără reuniri artificiale de tipul spiritului şi poporului spiritual).
Pe parcursul mai multor generaţii (sau subtrepte arhetipale), secundarii arhetipali reiau, în linii mari, evoluţia spirituală - realizând-o de această dată prin propriile lor forţe. Evoluţia arhetipală se derulează în mai multe trepte, după care se reia evoluţia - de data aceasta printr-o evoluţie proprie de oferire de ajutor în baza noilor conștientizări proprii, evoluţie pe care monada o va continua şi îşi va perfecţiona manifestările - din acest moment în infinit, în eternitate.
Treptele de evoluţie pe care le-am descris succint sunt:
Grupa arhetipurilor:
- de generaţia I: arhetipuri simple, care învaţă să-şi constituie, să-şi gestioneze singure corpurile şi să se manifeste cu ele, în cele mai variate situaţii. La început, greutatea de orientare este destul de mare, drept pentru care arhetipurile de acest fel nu evoluează în lumile primarilor ; dar pentru a se obişnui să se manifeste totuşi în vibraţiile specifice Universului Fizic, unele sisteme stelare au planete speciale pentru astfel de evoluţii, numite chiar planete arhetipale. Cei care sunt preocupaţi de radiestezie ştiu despre astfel de planete, care ies din formatul obişnuit al celorlalte planete guvernate de steaua locală: de obicei rotindu-se la periferia sistemului stelar, pentru a nu influenţa viaţa popoarelor spirituale întrupate în sistemul stelar local.
- de generaţia a II-a: numite arhetipuri ajutătoare: pe lângă manifestarea obişnuită de întrupat în condiţiile stelare şi galactice din toate zonele universului, monadele de acest fel se obişnuiesc să-şi reia activitatea de ajutători ai primarilor. Învăţă permanent de la centralii întrupaţi şi de la ceilalţi secundari care îşi pot concentra activitatea şi pentru ajutor oferit primarilor, şi pentru ajutor de învăţătură, de aplicaţie şi de consolidare cu amănunte, subtilităţi deosebite, pentru arhetipurile care învaţă să ofere ajutor. Dar de la arhetipurile ajutătoare şi primarii înaintaţi învaţă să se orienteze în linii generale de oferire şi de primire de ajutor: în general este vorba despre galacticii care pot simţi imediat ajutătorii secundari de la care pot învăţa ceea ce le este necesar.
- de generaţia a III-a: arhetipuri învăţătoare: se reia şi se aprofundează după multiple criterii, orientări, activitatea de învăţare, de experimentare cu noile forţe personale căpătate, pe liniile de evoluţie în derulare - cunoscute bine de ei, dar şi pe noile linii de evoluţie care s-au deschis între timp în univers, cât timp ele au realizat învăţăturile arhetipale anterioare. Este o perioadă de mare putere şi îmbogăţire de experienţă pentru monada care învaţă astfel din propria sa experienţă, dar aprofundează şi experienţa directă de învăţător pentru alte trepte de evoluţie.
- de generaţia a IV-a: numite şi arhetipuri galactice: monadele au deprins orice activitate pe cont propriu, iar acum pot fi în stare să păstreze, indiferent de greutatea întrupărilor, vibraţia înaltă pe care au căpătat-o prin evoluţia proprie. Coordonatorii de evoluţii îi ajută să se obişnuiască să primească orice fel de impulsuri, cu orice fel de vibraţii, prin sisteme corporale specializate: corpuri care le ajută să desfăşoare sarcini de mare complexitate şi de mare subtilitate în acelaşi timp, corpuri care, în acelaşi timp, atrag şi vehiculează toată gama energiilor specifice galaxiilor în care derulează destinele lor. În acest fel, ele contribuie la stabilitatea vibraţională a sistemelor stelare, a galaxiilor în totalitatea lor, indiferent dacă în desfăşurările lor se află sau nu întrupaţi de tip creativ conştient - mari consumatori de fluxuri energo-materiale.
Este finalul evoluţiilor arhetipale. Monadele pot să deruleze orice fel de destine, puternic lucrative, în mijlocul societăţilor planetare de creatori conştienţi universali sau orice formă de grupări spirituale, fie ele de nivel creativ sau nu. Pot fi ajutători puternici pentru orice fel de biosistem, întrupându-se chiar în mijlocul oricărei trepte primare, pentru a o ajuta, sau în chip de creatori înaintaţi independenţi, pentru a asigura echilibrarea vibraţională a mediului planetar şi stelar local.
- Grupa îngerilor: monadele au puterea să extindă toate activităţile anterioare la nivelul unui întreg sistem stelar, realizând întrupări pretutindeni în sistem, chiar de la o viaţă la alta, cu putere de adaptare după necesităţile hotărâte de coordonatorii de evoluţii. Până în aceste moment al evoluţiilor, ele se derulează la rând, pe aceeaşi planetă, în cicluri de destine stabilite după necesităţile grupurilor spirituale şi ale întregului biosistem local. Începând cu această treaptă, a îngerilor, evoluanţii pot să deruleze lucrări în orice punct al sistemului stelar, urmând ca, în timp, să se obişnuiască să desfăşoare lucrări de la o galaxie la alta, de la o subzonă la alta, de la o zonă la alta a universului, după necesităţi locale de orice fel.
– Grupa arhanghelilor: monadele se retrag din întrupări în dimensiunea planetară în care trăim noi acum, specifică evoluţiilor primare, pentru a continua învăţăturile specifice treptei lor în dimensiunile şi în universurile paralele. Este o treaptă specifică acumulărilor de experienţă pentru ajutor oferit din universurile paralele şi din dimensiunile paralele din zona I a universului fizic. Sunt două trepte de evoluţie ale arhanghelilor:
– arhanghelii cercetători: ajută la cercetări realizate de coordonatorii de evoluţii, în vederea uşurării evoluţiei monadelor;
– arhanghelii învăţători: învaţă ei înşişi, de la monadele centrale învăţătoare, apoi transmit spre universurile de manifestare cele mai noi realizări în domeniul uşurării evoluţiilor de pretutindeni.

3.Evoluţie centrală : monadele au ajuns la un grad înalt de evoluţie, care la permite să dea orice fel de ajutor, oriunde în lumile create şi remodelate mereu de ele, după necesităţile tuturor popoarelor spirituale. Nu mai există decât o singură simţire, o singură trăire pentru toate aceste monade: să lucreze neîncetat pentru a scurta şi a uşura permanent evoluţiile de peste tot, să dea exemple în orice moment de ajutorare, de implicare în orice forme de evoluţie, acolo unde este nevoie pentru a da dovada sacrificiului suprem: sunt cei pe care îi numim azi Fiii de Dumnezeu - acolo unde, toate aceste monade la un loc îl formează pe cel pe care îl numim Dumnezeu. Împreună cu Creatorii, Făuritorii Dintâi ai Centrului de evoluţie, ei lucrează permanent la extinderea creaţiei celor dintâi monade care au creat marele Centru de evoluţie în care trăim, conştienţi noi, oamenii, cu toţii. Nimeni nu se va ridica vreodată la înălţimea acelui grup de monade care au început, cu valuri de eternităţi înainte, lupta dintâi de auto-conştientizare, de construcţie a uriaşului organism care pulsează, cu o înaintată simţire, în infinitul haosului exterior.
Şi totuşi ele nu ies niciodată în faţă pentru a se autodenumi ca fiind cei mai mari: este smerenia supremă, pe care trebuie să o cinstim cu tot ce poate fi mai bun şi mai pur în sufletele noastre.
Şi la acest suprem nivel, însă, sunt de parcurs trepte până la ridicarea monadelor, prin forţe proprii, la vibraţia supremă:
– monade centrale învăţătoare: învaţă ele înseşi să ajute de la acest nivel de evoluţie şi contribuie la învăţăturile care se oferă monadelor secundare, pentru creaţii universice şi întreţinerea celor care susţin viaţa oriunde în universuri;
– monade centrale cercetătoare: realizează toate tipurile de cercetări care trebuie să conducă la scurtarea şi uşurarea evoluţiei tuturor monadelor. Evoluţiile şi sarcinile lor se bazează mult pe studii în Universul Cauzal, de la care nivel toate celelalte monade secundare şi centrale pot asista la astfel de cercetări, participând şi ele, pe măsura puterilor pe care le au, la atingerea scopurilor cercetărilor iniţiate astfel.
– monade centrale ajutătoare din spaţiile centrale de elaborare a fluxurilor energo-materiale, necesare evoluţiilor în universurile de manifestare prin sisteme corporale, evoluţii specifice primarilor şi ajutătorilor secundari şi centrali întrupaţi spre ajutorarea lor, în mijlocul lor. Sc. Demetrescu numeşte acest complex spaţial central: Laboratorul Central – şi îi conturează frumos activitatea, chiar dacă este o prezentare destul de mecanicistă, modernă pentru epoca în care dânsul a trăit şi prezentat studiile spirituale. Tot ele coordonează şi realizează elementele cele mai subtile ale formării spiritelor, grupurilor şi popoarelor spirituale, ale compactizărilor energiilor fundamentale din universurile de manifestare nemijlocită de corpuri materiale: universurile monadelor secundare şi centrale, precum şi păturile de protecţie permeabilă a întregului Centru de evoluţie: interfaţa acestuia cu restul spaţiilor neorganizate, în mijlocul cărora fiinţează această uriaşă casă a noastră.
– monadele centrale organizatoare: marii Creatori, străvechii Făuritori ai întregului Centru de evoluţie. Organizează, munceşte şi iubeşte toată Creaţia pe care o susţine şi o ajută să ajungă acolo unde au ajuns şi Ei…şi nu numai! Căci cu toţii mergem mai departe, şi prin experienţa pe care cu toţii o căpătăm, permanent, sub îndrumarea lor atentă, plină de abnegaţie – de iubire! evoluăm în dezvoltări pe care mintea omenească, cu siguranţă, deocamdată nu poate să le înţeleagă. Dar tocmai acest lucru vor şi Ele: să ne ajute să devenim tot mai puternici, pentru ca, odată, la un moment dat al trăirilor noastre, să ajungem să înţelegem perfect tot ceea ce şi Ele au ajuns să înţeleagă!

duminică, 6 decembrie 2009

SINTEZA ELEMENTELOR DE CÂMP, ZONE ŞI UNIVERSURI DISCUTATE PÂNĂ ÎN ACEST MOMENT

Cred că este necesară, din când în când câte o sinteză a unor elemente discutate, pentru a fi mai bine înţeles totul, în efortul de a ne face o părere generală asupra lumii care ne înconjoară. O lume ale cărei elemente structurale, chiar dacă le discutăm separat, distinct, pentru a le înţelege mai bine funcţiunile, se împletesc permanent: şi prin legăturile subtile prin care sunt unite, dar şi prin activităţile pe care spiritele, aflate la toate nivelele lor de vieţuire, se implică permanent în învăţături şi aplicări, în ajutor oferit şi primit din partea tuturor semenilor lor.
Aşadar, pentru înţelegerea mai bună a celor discutate până în prezent la capitolul dimensiunilor structurale ale universului, precum şi pentru continuarea subiectelor legate de astfel de structuri universice, să avem în vedere următoarele elemente:

1. ELEMENTE DE CÂMP
Prin câmp înţelegem totalitatea elementelor dintr-un segment de vibraţii de valori apropiate: fluxuri de filamente energo-materiale, corpuri de întrupare ale spiritelor care se manifestă în punctul universic considerat (sau regiunea considerată), elementele de creaţie universală (adică: şi mentală, şi manual-tehnologică) ale creatorilor conştienţi care se manifestă local.
Nu discutăm în aceste studii prin expunere de valori, fie ele de nivel mediu sau limită (adică situate la limita inferioară sau superioară a segmentului), căci variaţia lor permanentă este o medie a valorilor care oscilează zilnic, săptămânal, lunar, anual şi periodic-lărgit (5-7 ani, etc.).
De aceea vorbim despre segmente specifice corpurilor de întrupare din locul de referinţă, cum sunt, pe Pământ:
– sistemele corporale umane;
– sistemele corporale ale altor specii de vieţuitoare planetare, care sunt spirite cu evoluţie mai puţină, întrupate în biosistemul planetar;
– sistemele corporale ale ajutătorilor dimensionali: spirite cu evoluţie cel puţin egală cu aceea a ajutătorilor întrupaţi alături de rezidenţii umani (unde rezidenţii sunt acele spirite primare care efectuează primul lor ciclu de vieţi pe Pământ, în evoluţia lor progresivă, pas cu pas, de la o valoare vibraţională la alta superioară a zonei; ei nu se întrupează în această etapă intuitivă decât în condiţii speciale comparativ cu cele generale, pe care le cunoaştem azi).
Când ne referim la alte puncte universice decât Pământul, este necesar să facem specificarea de rigoare. De regulă încercăm să facem aici şi generalizări, pentru ca, atunci când discutăm despre caracteristicile evoluţiilor spiritelor umane, să le înţelegem rădăcinile desfăşurările actuale şi cele care se prefigurează pentru viitorul lor.
Câmpurile universale cuprind întreaga gamă a elementelor normale de câmp (enumerate mai sus), după cum punctul studiat face parte din structurile mai mari şi cuprinde elemente care îşi au rădăcinile în structurile sale mai simple. Fiecare punct face parte din câmpul universal, având reprezentări la nivelul lui şi din punct de vedere structural, şi din punct de vedere spiritual: adică al spiritelor întrupate în punctul universic studiat.
De regulă numim acest fel de împletire a elementelor spirituale: imagine holografică. Câmpurile pot fi studiate separat, pentru a le înţelege şi complexitatea, şi împletirile, şi influenţele care le primesc, precum şi cele pe care le oferă: din, şi în câmpul universal.
Dacă discutăm la un nivel anume din univers, să discutăm despre câmpuri zonale şi să ne oprim asupra câmpurilor zonei I, zonă în care ne aflăm şi noi, acum. El cuprinde:
– câmpuri de frecvenţe (ale vibraţiei) mai joase decât aceea a Pământului (priviţi global, ca şi latitudinile Pământului): să spunem de nivelul Pământului, având în vedere faptul că Pământul, sistemul stelar şi galaxia din care face parte nu este un loc aparte în univers, ci facem parte dintr-o bandă de frecvenţe apropiate între ele, un sector în care condiţiile pentru desfăşurarea evoluţiilor sunt asemănătoare; pe scurt – cu vibraţii mai joase decât Pământul;
– câmpuri de frecvenţe specifice Pământului: de fapt, aşa cum spuneam – sistemului stelar, galaxiei din care facem parte, altele aflate la aceeaşi „latitudine” a zonei; pe scurt – cu vibraţii de aceeaşi valoare cu Pământul;
– câmpuri de frecvente mai înalte decât subzona în care se află Pământul; pe scurt – cu vibraţii mai înalte decât Pământul.
Câmpurile locale, din care fac parte şi câmpurile sistemelor corporale umane, cuprind segmente numite: fizic, eteric (sau vital), astral (sau emoţional), mental (să nu se confunde cu cel cauzal, am citit unele cărţi şi articole în care se făcea această confuzie), cauzal (aşadar, mai înalt decât cel mental), spiritual (sau budhic), dumnezeiesc (sau atmic), enesic şi supraenesic.
Fiecare câmp în parte cuprinde segmentul corporal-spiritual specific: oameni, restul biosistemului planetar, entităţi dimensionale.
Subsegmentul biosistemului planetar (de la virus până la om) cuprinde valorile cele mai mici. Corpurile lor vehiculează urme rare de filamente (mai dese în cazul mamiferelor) de vibraţie înaltă, obişnuite pentru oameni (cele ale corpurilor umane spirituale).
Subsegmentul uman cuprinde toate valorile biosistemului planetar. Se spune – şi sunt de acord cu ideea, nu şi cu exprimarea (dar fiecare societate, în timpul său a avut un anume fel de exprimare) – că omul a fost făcut „stăpân” peste toate animalele Pământului. De asemenea, segmentul uman cuprinde rare fluxuri superioare, specifice câmpurilor altor dimensiuni paralele: dar nu în aceeaşi proporţie cât au plantele şi animalele din energiile şi materiile specific-umane. Segmentele comune ale omului şi entităţilor dimensionale sunt mai mari şi mai des folosite de oameni – în calitate de creatori conştienţi.
În etapele de vibraţie planetară înaltă, oamenii se apropie şi mai mult de vibraţia entităţilor dimensionale, ceea ce – pentru o parte a clarvăzătorilor – se formează o confuzie cu entităţile astrale sau chiar cu cele dimensionale; pentru restul oamenilor nici nu poate fi crezută o astfel de versiune a umanităţii…
Este de menţionat faptul că intrarea la întrupare a spiritelor umane s-a realizat la nivele foarte înalte de vibraţie planetară, în trecutul îndepărtat al planetei: prin corpuri create de entităţile dimensionale – propriile lor corpuri, cărora li s-au schimbat, venind şi trăind aici, în dimensiunea noastră, materiile şi energiile corporale, până când corpurile astfel întărite au lăsat o umbră pe pământ.
La acelaşi nivel de vibraţie înaltă au avut loc în continuare şi despărţirea sexelor: prin specializarea folosirii energiilor şi materiilor din această dimensiune, de pe planeta noastră, întărindu-se treptat toate sistemele din interiorul trupului astfel format, completând imaginea complexă de azi a omului.

2. DISCUTÂND ŞI DESPRE UNIVERSURI
Aşadar, dimensiunile paralele nu sunt universuri separate, ci sunt părţi, structuri create pentru ajutor, ale aceluiaşi Univers Fizic. Înafara Universului Fizic, mai sunt încă două universuri de manifestare a spiritelor primare, prin corpuri de materie:
– Universul Astral, cu câmpuri care oferă o sensibilitate deosebită spiritelor, şi astfel o elasticitate din ce în ce mai mare a percepţiilor. Oferă o reacţie de răspuns la impulsuri deosebit de variate, simultane şi/sau consecutive, ori secvenţiale (care cuprind în acelaşi timp secvenţe simultane, formate din elemente care se desfăşoară decurgând una din alta). De acelaşi fel – dar la nivele mai joase de vibraţie, se derulează şi manifestările noastre, desfăşurând în timpul acţiunilor sensibilităţi şi răspunsuri la impulsurile din mediul fizic de trăire: formându-ne şi consolidându-ne o mulţime de răspunsuri la aceste impulsuri venite din mediu. De aceea convenim să numim acest univers – Universul Astral. Dar ne vom continua discuţiile cu tematica derulării manifestărilor prin corpul astral din universul nostru, Universul Fizic. Doar când vom avea de discutat despre învăţăturile de bază ale evoluţiilor spiritelor primare, vom specifica la fiecare nominalizare a corpului astral din care univers face parte.
– în acelaşi fel vom discuta şi despre Universul Cauzal, universul cu cea mai înaltă vibraţie dintre universurile de manifestare a spiritelor prin corpuri materiale. Universul Cauzal este folosit constant şi de ajutătorii spiritelor aflate în evoluţie primară – secundari şi centrali – spre a le oferi exemplu şi ajutor direct în înţelegerile subtile şi consolidările învăţăturilor lor.

Scara vibraţiilor, despre care am mai discutat, cuprinde astfel de la cele mai joase – până la cele mai înalte valori, în următoarele trepte:
1. În Universul fizic, cu zonele sale cunoscute de noi, acum:
– zona I, zona cu vibraţia cea mai joasă, în care spiritele nu efectuează decât evoluţii progresive, de la un loc la altul de vibraţie superioară, consolidând pe loc, prin trăiri ale variaţiilor momentane planetare de vibraţie suficient de mari pentru consolidarea învăţăturilor cunoscute deja, cunoscând altele noi, de la ajutătorii lor direcţi – dar în condiţii cunoscute deja: ceea ce le face mult mai uşoară înţelegerea şi acceptarea în viitoarele faze ale învăţăturilor lor. Astfel, învăţăturile sunt ajutate prin exemplu personal al tuturor formelor de evoluanţi, care se deplasează din alte zone, din alte universuri, pentru a-i ajuta pe rezidenţii zonei – dar şi pe alţi ajutători ai lor – în fiecare clipă a evoluţiilor lor;
– zona a II-a, în care spiritele se obişnuiesc în plus cu aglomeraţii galactice, în condiţii de subtilitate a simţirilor şi a creaţiei lor de o mare complexitate. Încep să înveţe ajutorul oferit celor mai mici decât ei, care evoluează în zona I: acelor rezidenţi care nu au încă puteri pentru a se deplasa de la o galaxie la alta, ca întrupaţi cu corp fizic. Evoluaţii din zona a II-a, aflaţi în călătorii pentru învăţătură de ajutor în zona I, încep să-şi cunoască treptat mari neputinţe – comportamentale, de atitudine în faţa vieţii, creaţiei de pe tot cuprinsul universului; neputinţe de trecere lină de la o formă de viaţă (trupească) la alta (astrală). Învaţă însă din exemplele altor ajutători, cu mai multă experienţă, să accepte şi să îndrăgească creaţia de orice fel, vieţuitoarele de orice fel, condiţiile de viaţă de orice fel, trecerile de orice fel. Îşi cunosc însă treptat şi puterile pe care le-au căpătat de când au evoluat şi ei în aceeaşi zonă, învaţă să şi le folosească, direct sau intuitiv, şi să ofere exemple de aplecare asupra condiţiilor şi populaţiilor locale, cu forţele şi experienţa pe care o conştientizează treptat. Toate aceste călătorii, experienţele de-a lungul lor, le formează noi puteri de evoluţie – chiar şi în zona de acasă: universalizarea este ceea ce urmăresc spiritele aici, învingerea temerilor şi reţinerilor pe care le au oriunde, descoperirea atitudinilor curajoase, altruiste, ajutătoare în orice punct al universului pe care îl pot accesa: la toate nivelele vibraţionale cuprinse între locurile de acasă şi cele pe care le-au putut suporta, treptat, în toate călătoriile lor spirituale;
– zona a III-a: în care spiritele învaţă să simtă identic cu fraţii lor de orice fel: fie întrupaţi de acelaşi fel cu ei înşişi, sau alte feluri de vieţuitoare, planeta, steaua şi galaxia întreagă în egală măsură. Învaţă să ofere ajutor în acelaşi timp locului în care trăiesc, fie orice fel de zonă a universului, fie oricui ar avea nevoie, în orice condiţii, extinzând simţirile galactice proprii la orice loc în care călătoresc. Învaţă lucruri în comun, gândirea în acelaşi sens, extinderea simţirilor pe linii comune cu a altor întrupaţi – de la cei care sunt acasă la cei pe care îi întâlnesc în călătoriile lor individuale dintre lungile lor întrupări: galaxii ca forme de întrupare, până la care tip de evoluţii spiritele au învăţat simţirile de acest fel sub alte forme comune de întrupare, mai simple: planetă şi stea.
– dimensiunile structurale paralele ale universului: toate cele trei zone formează dimensiunea de evoluţie a spiritelor primare (numită de entităţile dimensionale cea dintâi dintre toate cele 7). Toate aparţin, cu adevărat întregului Univers Fizic, chiar dacă spaţiile dimensionale paralele cu spaţiul nostru sunt efectiv paralele, una după alta, doar cu dimensiunea noastră de evoluţie, doar pe porţiunea zonei I. Frecvenţele specifice cresc substanţial de la o dimensiune la alta. Structurile sunt asemănătoare cu cele ale dimensiunii noastre în primele două superioare, urmând ca – privite acum tot din perspectiva noastră, de la noi în sus – să fie din ce în ce mai abstracte pe măsură ce vibraţia creşte. Dar ajutorul pe care îl primim din partea entităţilor dimensionale este din ce în ce mai puternic, concret mereu, multiplu, simultan pentru multe populaţii spirituale, răspândite peste tot în dimensiunea noastră. Ajutorul oferit astfel nu se limitează însă numai la cele oferite întrupaţilor din Universul Fizic, ci şi entităţilor care desfăşoară activităţi în celelalte universuri – însă pentru Universul Fizic: universurile de manifestare descrise mai sus – Universul Astral şi Universul Cauzal, precum şi universuri spirituale (Secundar şi Central, de manifestare directă, fără corpuri), conlucrând astfel pentru desfăşurarea vieţii de pretutindeni.